Târgovişte - Istoric

Descriere
Geografie
Istoric
Cultura

Sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul si in imprejurimile orasului, au dovedit ca aceasta regiune era locuita din neolitic. In muzeul de arheologie se gasesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Cris, Gumelnita, Cotofeni, apoi din perioada bronzului si din epoca fierului. Bine ilustrate in muzeu sunt unelte si podoabe geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista si Decebal, si ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei in aria culturii materiale daco-romana (sec. I-III) si apoi bizantina (sec V-VI). In cartierul Suseni din actualul Târgovişte s-au gasit urme ale unei asezari din sec II-V peste care este suprapusa alta protoromana din sec VIII-X. Peste acestea s-a format o asezare rurala din sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat targul medieval.

Prima mentiune a orasului, la 1936, este facuta de cruciatul bavarez Johann Schiltberger. Primul act oficial, din 1406, este scris pe hartie catre manastirea Tismana de Mircea cel Bătrân:

Din 1424 se pastreaza prima reglementare comerciala facuta de domnitorul Dan II, ce stabileste relatiile vamale ale targovetilor locali cu alti negustori, iar din 1451 dateaza prima culegere de legi facuta de gramaticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II.

Vlad Tepes urca pe tron in 1456 cu sprijinul prietenilor sai Matei Corvin si Stefan cel Mare si se inscrie in istorie prin victoria din 1462 impotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. La fel ca el, Radu de la Afumati sustine 19 batalii, reusind sa pastreze statutul Tarii Romanesti, in timp ce alte tari vecine devenisera pasalacuri turcesti.

Voievodul Radu cel Mare recladeste incepand cu 1499 biserica Sf. Nicolae din Deal cunoscuta azi ca Manastirea Dealu, care va fi terminata de urmasul sau Vlad cel Tanar. Pictura acesteia va fi realizata in 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgovişte.

Mihai Viteazul a reusit in 1600, pentru prima oara Unirea celor trei principate romanesti - Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. Prestigiul lui de aparator al crestinatatii era cunoscut in intreaga Europa. Tradarea si uciderea lui a fost plansa de toti romanii.

In anul 1609 imparatul Rudolf insarcina pe contele Camillo Cavriolo sa duca lui Radu Serban un steag de general al Imperiului. "Primirea acestui steag se facu cu deosebita pompa, nu la Bucuresti, caci era rusine domnului sa arete capitala daramata si pustie, ci la Targoviste, care suferise ceva mai putin. La primirea steagului imperial, ne spune Spontoni, Radu Serban, pentru a-i face si mai multa onoare, ii iesi inainte cu doua din vechile steaguri ale tarii care erau considerate ca de minuni facatoare".(Ionescu-Gion)

Urmeaza un secol al domnilor fanarioti. Vechea cetate de scaun este cu adevarat parasita si trecerea timpului musca dureros din zidurile sale. Rascoala lui Tudor Vladimirescu, din anul 1821, dupa ce straluceste la Bucuresti, restabilind domniile pamantene pe scaunul tarii, se sfarseste trist la Târgovişte. Tudor si multi dintre soldatii sai sunt masacrati de catre eteristi, pe locul din fata bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatra, in amintirea lor.

Târgoviştenii au participat activ la revolutia romana din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unionistilor. Dupa unire, Alexadru Ioan Cuza, a intrat sa viziteze orasul sub o arcada de flori, la 17 iunie 1859.

Modernizarea societatii romanesti la sfarsitul sec. XIX a insemnat un mare avans economic, ilustrat prin iluminarea orasului in 1863, inaugurarea cursei de diligente si apoi de cale ferata Bucuresti-Targoviste, infiintarea primei intreprinderi industriale - Arsenalul Armatei, construirea rafinariilor de petrol.

Târgoviştea si-a platit tributul de sange in toate marile batalii ale natiunii. In razboiul de independenta din 1877-1878 s-au distins numerosi comandanti si osteni târgovişteni. In timpul primului razboi mondial Regimentul II Dambovita nr. 22 a primit ordinul "Mihai Viteazul" pentru vitejia sa din campania din Transilvania din 1916 si apoi in timpul marilor batalii de la Marasti, Oituz si Marasesti din 1917. Faurirea statului national roman la 1 Decembrie 1918 a fost intampinata cu entuziasm si cu mari sarbatori populare.

Dezvoltarea industriala din perioada interbelica, cresterea demografica insemnata, situatia economica, sociala, culturala au facut numele Târgoviştei foarte cunoscut, ca fiind unul din orasele cele mai importante ale tarii.

Cel de-al doilea razboi mondial a fost suportat cu grele pierderi materiale si umane, soarta locuitorilor si a ostasilor damboviteni fiind aceeasi cu a intregii populatii si armate romane. Ei au platit tribut de sange si pe frontul de est si pe cel din vest si au fost incovoiati ulterior, de datorii de razboi necuvenite.

Jumatate de secol de dictatura comunista a provocat constrangeri in viata politica, sociala si culturala. Dupa 22 Decembrie 1989, o noua Constitutie a tarii a repus viata politica pe un curs democratic.