Târgovişte - Cultura

Descriere
Geografie
Istoric
Cultura

Târgoviştea a fost unul din marile centre de cultura ale evului mediu romanesc si sud-est european.

O lunga insiruire de nume datorate Târgoviştei inseamna prioritati in cultura romaneasca. Astfel calugarul Macarie a imprimat in teascurile Manastirii Dealu, in vremea lui Radu cel Mare, primele tiparituri din tara, in limba slavona, trei carti ecleziastice, traditia fiind continuata de Dimitri Liubovici si de diaconul Coresi. Tot de aici dateaza primele xilografuri romanesti.

Domnitorul Neagoe Basarab este considerat primul erudit roman. Lucrarea sa "Invataturile catre fiul meu Teodosie" poate sta alaturi de "Principele" Machiaveli ca una dintre scriierile europene importante din sec. XVI. in aceeasi vreme Gavril Pretu scrie "Viata patriarhului Nifon". Datorita comentariilor sale politice, el este considerat un precursor al pamfletului romanesc.

Scurta domnie a lui Petru Cercel (1583-1585), erudit renascentista admirat de Henric III de Valois si la curtile Venetiei si Romei este deosebit de importanta. El reconstruieste si infrumuseteaza palatul domnesc, biserica si parcul acesteia, realizeaza aductiunea de ape pe conducte de olane, deschide prima turnatorie de bronz pentru tunuri, si in sfarsit, infiinteaza prima academie domneasca.

Matei Basarab si domnul Moldovei Vasile Lupu ridica fiecare in tara celuilalt cate o biserica, in semn de prietenie. Aceasta va determina inspiratia reciproca a mesterilor zidari, adica unificarea stilistica a arhitecturii romanesti.

Secolul XVI reprezinta si perioada in care se dezvolta la Târgovişte o adevarata scoala de zugravi de biserici si iconari, din care fac parte Dobromir si fiul sau, urmati in secolele urmatoare de Stroe si Radu (de la care s-a pastrat singurul caiet cu modele din epoca folosit pana in 1870).

Iar din 1698, Constantinos, Ioan Ioachim si Stan formeaza o echipa care picteaza cateva biserici din Târgovişte, printre care si cea Domneasca. Remarcabila este si sculptura in lemn, cu deosebire a iconostaselor incrustate.

Secolul XVII este marcat profund de lunga domnie a lui Constantin Brancoveanu. Se creeaza acum un stil arhitectural specific romanesc, aplicat la marile biserici si conace construite in acea vreme si care va fi preluat de celebri arhitecti romani moderni. Este vorba de arcaturi cu acolade la cerdace si foisoare, cu stalpi de piatra puternic ornamentati.

Primul stihuitor cult roman este considerat Udriste Nasturel care in traducerile sale mentioneaza caracterul latin al limbii romane. Se pune baza invatamantului in Tara Romaneasca prin scoala infiintata in 1646, in Târgovişte.

La cumpana dintre veacurile XVIII si XIX se poate vorbi despre o adevarata renastere spiritula nationala, generata de scriitori ai acestor meleaguri care au asezat temeliile moderne ale limbii romane: Ienachita, Nicolae si Iancu Vacarescu, Vasile Carlova, Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuta, Ion Ghica, Ion Alexandru Bratescu-Voinesti, Iancu Constantin Visarion, Elena Vacarescu si Samranda Gheorghiu - autoarea unor note asupra calatoriilor sale care au purtat-o pana la Polul Nord.

Documente importante, manuscrise si carti rare pot fi vazute si studiate la Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor, Muzeul pictorului Petrascu. Casa Sindicatelor, a Tineretului, Casa de Cultura a Municipiului sunt de asemena locuri de raspandire a culturii in oras.

Aici au avut loc in ultimul deceniu doua editii internationale de teatru, numeroase festivaluri internationale de folclor. Aici se desfasoara Festivalul National de Romante "Crizantema de aur" care a ajuns la a 31-a editie. Vernisaje expozitionale, lansari de carte completeaza o intensa viata culturala.