Studii de Master

Pregatirea prin studii aprofundate de tip "MASTERAT" este asigurata prin cursuri cu durata între 1 - 2 ani, în majoritatea cazurilor fiind de 1 an. Structura propusa este de un semestru cu 14 saptamâni, fiind alocate pentru definitivarea si redactarea dizertatiei. În cadrul masteratului forma de învatamânt este numai cu frecventa.

La începutul activitatii, candidatul la titlul de master trebuie sa-si aleaga tema de dizertatie, la care va lucra. Activitatea sa este necesara sa fie îndrumata de catre un conducator, care sa-i dirijeze activitatea teoretica sau experimentala pentru realizarea unei dizertatii, care sa-i ateste candidatului aptitudinile spre o activitate de cercetare.

Cifra de scolarizare variaza în functie de solicitarile anuale ale facultatilor.
Formatiunile de studiu la masterat sunt flexibile.

Fiecare facultate îsi stabileste anual programele de pregatire pentru masterat si numai pentru domeniile în care cercetarea stiintifica proprie a condus la rezultate relevante.

La admiterea pentru masterat au dreptul sa se prezinte numai absolventii care si-au sustinut examenul de licenta. Examenul de admitere la masterat se poate sustine în limba în care candidatul a studiat pentru obtinerea licentei sau se poate sustine si într-o limba moderna de circulatie internationala.

Programul saptamânal al pregatirii se rezumă la 14-16 ore de curs, seminar, lucrari practice, dintre care cel putin doua treimi sunt seminarii de creatie/cercetare (în regim tutorial) si cercetari de laborator sau teren.

Pentru anul universitar 2000 - 2001 au fost alocate următoarele specializări pentru masterat:

Studii de Doctorat

Activitatile de pregatire doctorala ramâne principalul factor de progres pentru activitatile de cercetare.

Doua directii sunt în atentia Universitatii, una legata de trecerea la o pregatire integrata cu cea de studii aprofundate si de master prin prevederea de cursuri dupa principiul creditelor iar a doua, prin generalizarea formei cu frecventa si cu acordarea de burse pe perioada de pregatire.

Calitatea pregatirii doctorale va creste odata cu dezvoltarea centrelor de cercetare si acreditarea acestora ca centre de excelenta. Un element esential pentru sustinerea acestei forme de pregatire îl constituie asigurarea conditiilor de lucru în departamente a accesului doctoranzilor la informatii, la tehnica de calcul performanta si mai ales, constituirea atmosferei specifice activitatii de cercetare.

Concursul de admitere la doctorat se organizeaza anual. Pot participa la concursul de admitere absolventii învatamântului universitar de lunga durata cu diploma de licenta, cu media de absolvire de cel putin 8 si care poseda certificat de atestare pentru cunoasterea unei limbi straine de mare circulatie (engleza, franceza, germana).

Senatul Universitatii repartizeaza locurile pentru concursul de admitere la doctorat pentru fiecare specialitate, pe cele doua forme de organizare: cu frecventa si fara frecventa.
Locurile de concurs pentru fiecare specialitate si conducatorul stiintific de doctorat, pe forme de organizare, cu sau fara frecventa, se stabilesc de Consiliul profesoral al facultatii, la propunerea conducatorilor stiintifici.

Admiterea la doctorat se face în limita locurilor comunicate pentru fiecare specialitate si forma de organizare, în ordinea descrescatoare a mediilor obtinute.

Tema si planul tezei de doctorat si planul individual al activitatii de pregatire a doctorandului se aproba de Consiliul profesoral al facultatii.

Teza de doctorat poate fi prezentata pentru sustinere numai dupa promovarea examenelor si sustinerea referatelor stabilite prin planul individual.
Pentru sustinerea tezei, la cererea doctorandului si cu avizul favorabil al conducatorului stiintific, Rectoratul stabileste, la propunerea decanului facultatii, comisia de doctorat.

Teza de doctorat se sustine în reuniune publica, în fata comisiei de doctorat, la facultatea la care doctorandul si-a încheiat stagiul de pregatire.În reuniunea publica de sustinere, comisia de doctorat dezbate teza, doctorandului i se pot adresa întrebari din partea asistentei.
Comisia de doctorat hotaraste, prin vot, asupra conferirii titlului de doctor.

Univesitatea Valahia are următoarele specializări pentru doctorat:

• Tehnologia constructiilor de masini
• Termotehnica
• Rezistenta materialelor
• Mecanica tehnica
• Organe de masini
• Metalurgie fizica
• Stiinta materialelor
• Metalurgia metalelor si aliajelor neferoase
• Tehnologia materialelor
• Inginerie mecanica
• Electronica
• Masini si aparate electrice
• Electrotehnica
• Microelectronica
• Management
• Marketing
• Finante - Asigurari
• Contabilitate si informatica de gestiune
• Geografie fizica
• Geografie umana si economica
• Istorie medie si contemporana
• Teologie ortodoxa

Doctor Honoris Causa

Titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii "Valahia" din Târgoviste se poate acorda persoanelor care au o activitate stiintifica exceptionala si au sprijinit Universitatea.

Titlul este acordat de Senat, în prezenta Rectorului, cu doua treimi din voturi, pe baza unei solicitari nominale, în scris, din partea Consiliului profesoral al unei facultati.
Solicitarea facultatii trebuie sa fie însotita de: propunerea scrisa din partea catedrei care a facut recomandarea; referate de recomandare din partea a trei specialisti, cu grad de profesor, în domeniu, desemnati de decan; procesul verbal al reuniunii Consiliului profesoral care si-a însusit, cu doua treimi din voturi, recomandarea.

Dupa ce Senatul acorda titlul, cel avansat este informat asupra deciziei si invitat sa ia parte la ceremonia decernarii.

Pregatirea pedagogică

Pregatirea psihopedagogica, metodica si de practica pedagogica este asigurata de Departamentul pentru pregatirea personalului didactic.

Departamentul este unitatea specializata a Universitatii, care asigura pregatirea studentilor si absolventilor, pentru a deveni cadre didactice în învatamântul preuniversitar.

Departamentul are ca obiectiv realizarea programului de pregatire profesionala si metodica stabilit prin Legea Învatamântului.

Departamentul este format din cadre didactice (psihologi, pedagogi si metodicieni de diferite specialitati) si este condus de un director (sef de catedra).

Formarea continuă

Formarea continua este una dintre preocuparile importante ale Universitatii.
Ea constituie un mijloc pentru perfectionarea profesionala a cadrelor didactice si a celorlalti slujitori ai institutiei.

Obiectivele formarii continue sunt:

Formarea continua este coordonata de Centrul pentru Formarea Continuă, care organizează şi realizează activităţi specifice pe baza unui regulament propriu. Conducerea Centrului este asigurata de un director şi directori executivi pe specialitati (sefii de catedra).

Învaţământul la distanţă

Învatamântul la distanta are ca obiectiv instruirea si formarea continuă a persoanelor adulte într-un sistem flexibil, fară scoaterea lor din activitatea profesională pe care o desfaşoară în mod obişnuit. El se organizează de către cadre sau facultăţi, pentru orice domeniu al ştiintei sau al activităţii practice, cu aprobarea Senatului Universitatii, la solicitarea unor firme sau a unor structuri administrative.

Învatamântul la distanta poate avea o durata la alegere si se desfasoara pe baza principiului autofinantarii. Din taxe se acopera cheltuielile legate de distribuirea materialelor didactice (carti, cursuri, caiete de lucrari, benzi magnetice, filme video etc.), amortizarea dotarilor tehnice si de alta natura, chiriile, retributia personalului didactic si auxiliar, deplasarile etc.
Planurile de învatamânt ale specializarilor se stabilesc conform procedurii legale.

Absolventii primesc o diploma sau un certificat de calificare, în functie de criteriile satisfacute.